duminică, 23 decembrie 2012

"DESPARTIRE" de M.Eminescu in cuvinte incrucisate

             

În viaţa lui scurtă a adus arta poeziei la înălţimi neîntrecute până astăzi, îmbogăţind ritmul, rima şi expresia artistică. M.Sadoveanu
                                                                                                                                               
    



ORIZONTAL : 1) Făptura duioasă, nostalgică, precum cea sugerata in poezia din titlu, apărută în „Convorbiri literare”, la 1 octombrie 1879. 2) Traian Săvulescu – Cinste – Zeul iubirii la greci.. 3) Marele fluviu amintit în poezie (neartImaginea iubitei e învăluită într-o aură idealizantă: Că te-am iubit... pute-vei tu să ierţi? – Oarecare. 4) Pseudonim al poetesei Maria Cunţan (1862-1935) La ce statornicia părerilor de rău, / Când... această lume să trecem ne e scris / Ca visul unei umbre şi umbra unui vis se întreabă poetul, veştejind zbaterea efemeră a patimilor terestre – Numeral (abr.). 5) Iubire – Tristă, cum e despărţirea celor doi îndrăgostiţi ai poemei (fig., pl). 6) O altă întrebare, izvorâtă din aceleaşi sentimente ce au inspirat versurile citate mai sus: La ce de-acu nainte tu grija mea să porţi? / La ce să măsuri... ce zboară peste morţi? – Statul Florida (abr.) – Când voi să uiţi norocul visat de amândoi, / Trezindu-te, iubito, cu anii înapoi, / Să fie neagră umbra... care-oi fi pierit. 7) Un splendid aforism: Tot alte... –i sună aceluiaşi pârâu– Selecte. 8) Monedă chineză – Duet (muz.) – Poezia debutează cu întrebarea, reluată, sub diferite forme, de numeroşi epigoni ai lui Mihai Eminescu: Să… un semn, iubito, spre-a nu te mai uita?9) Strachină (pop.) – Austria, unde Eminescu îşi face studiile – Ca şi când niciodată noi nu ne- … fi găsit. 10) Cari! – A diviniza – Vâlcea (reg.). 11) DespărţireTe-aş cere… pe tine.12) În floarea vârstei – O mioritică seninătate în faţa trecerii în nefiinţă: Totuna-i dacă… sau mâine o să mor.

 
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
1
2
 
 
3
 
4
 
 
5
 
 
6
 
 
 
7
 
 
8
 
 
 
9
 
 
10
 
 
11
 
12
 

 VERTICAL: 1) Trăire sufletească – Umbros. 2)Din cât… de copilă să-ntinereşti mereu, / Să nu mai ştii de mine, că nu m-oi şti nici eu Examinare atentă. 3) Când voi să uiţi norocul visat de… – În fond! 4) … îmi va fi mai bine ca-n ceasul de acum– Formă a pronumelui personal – Placă de beton. 5) Aducerea aminte, ca pivot esenţial: Trezindu-te, iubito, cu anii… Dintr-alt vers celebru, care, la fel, i-a inspirat pe mulţi epigoni: … nu mai eşti a ta. 6) În amor! – Bir!Eminescu, pentru poezia din titlul nostru. 7) Cei doi îndrăgostiţi, figuri centrale ale poemei– Nu… veştejită din părul tău bălai, / Căci singura mea rugă-i uitării să mă dai. 8) Publicaţie ştiinţifică anuală – Zeitate egipteană. 9) De trei ori (lat.) –Din Glossă: Lumea-i veselă şi tristă; / Alte…, aceeaşi piesă (sing.) – Dumitru Tănase. 10) Sfera de desfăşurare a unei activităţi (fig.) Eugen Enăchescu – Epitet ce se dă bătrânilor cu barbă lungă şi albă. 11) Interogaţie retorică, sugerând necesitatea uitării stinsului noroc: ci-n veci să stea pe… ? (pl.) – Odihnă. 12) La ce simţirea crudă a stinsului noroc / Să nu se sting- …, ci-n veci să stea pe loc – Din finalul ce trascende despărţirea fizică, proiectând-o în vis: Ci tu rămâi în floare ca luna lui Aprilie, / Cu ochii… şi umezi, cu zâmbet de copil, / Din cât eşti de copilă să-ntinereşti mereu, / Să nu mai ştii de mine, că nu m-oi şti nici eu.

Dicţionar: RIM, FLA, MAO, OGA, TER, OOA.

Prof. Nicolae Vicolov
 ALTE CAREURI CU EMINESCU                                                            
                              

Consultarea textului 

Sa cer un semn, iubito, spre-a nu te mai uita?
Te-as cere doar pe tine, dar nu mai esti a ta;
Nu floarea vestejita din parul tau balai,
Caci singura mea ruga-i uitarii sa ma dai.
La ce simtirea cruda a stinsului noroc
Sa nu se sting-asemeni, ci-n veci sa stea pe loc?

Tot alte unde-i suna aceluiasi pârau:
La ce statornicia parerilor de rau,
Când prin aceasta lume sa trecem ne e scris
Ca visul unei umbre si umbra unui vis?
La ce de-acu-nainte tu grija mea s-o porti?
La ce sa masuri anii ce zboara peste morti?

Totuna-i daca astazi sau mâine o sa mor,
Când voi sa-mi piara urma în mintea tuturor,
Când voi sa uiti norocul visat de amândoi.
Trezindu-te, iubito, cu anii înapoi,
Sa fie neagra umbra în care-oi fi pierit,
Ca si când niciodata noi nu ne-am fi gasit,

Ca si când anii mândri de dor ar fi deserti -
Ca te-am iubit atâta putea-vei tu sa ierti?
Cu fata spre perete, ma lasa prin straini,
Sa-nghete sub pleoape a ochilor lumini,
Si când se va întoarce pamântul în pamânt,
Au cine o sa stie de unde-s, cine sunt?

 
  Cântari tânguitoare prin zidurile reci
Cersi-vor pentru mine repaosul de veci;
Ci eu as vrea ca unul, venind de mine-aproape,
Sa-mi spuie al tau nume pe-nchisele-mi pleoape,
Apoi - de vor - m-arunce în margine de drum...
Tot îmi va fi mai bine ca-n ceasul de acum.

Din zare departata rasar-un stol de corbi,
Sa-ntunece tot cerul pe ochii mei cei orbi,
Rasar-o vijelie din margini de pamânt,
Dând pulberea-mi tarânii si inima-mi la vânt...

Ci tu ramâi în floare ca luna lui april,
Cu ochii mari si umezi, cu zâmbet de copil,
Din cât esti de copila sa-ntineresti mereu,
Si nu mai sti de mine, ca nu m-oi sti nici eu.

Tema despărţirii în lirica eminesciană. Lista completă a poeziilor scrise de Mihai Eminescu în care apare tema despărţirii.

Adio

De-acuma nu te-oi mai vedea, Rămâi, rămâi, cu bine! Mă voi feri în calea mea De tine. De astăzi dar tu fă ce vrei, De astăzi nu-mi mai pasă Că cea mai dulce-ntre femei Mă lasă.

Departe sunt de tine

Departe sunt de tine şi singur lângă foc, Petrec în minte viaţa-mi lipsită de noroc. Optzeci de ani îmi pare în lume c-am trăit, Că sunt bătrân ca iarna, că tu vei fi murit.

Despărţire

Să cer un semn, iubito, spre-a nu te mai uita? Te-aş cere doar pe tine, dar nu mai eşti a ta; Nu floarea vestejită din părul tău bălai, Căci singura mea rugă-i uitării să mă dai.

 Din străinătate

Când tot se-nveseleşte, când toţi aci se-ncântă, Când toţi îşi au plăcerea şi zile fără nori, Un suflet numai plânge, în doru-i se avântă L-a patriei dulci plaiuri, la câmpii-i râzători.

 Mănuşa

Lâng-a leilor grădină regele Francisc aşteaptă, Ca să vază cum s-o-ncinge între fiare lupta dreaptă. Împrejur cei mari ai ţării şi ai sfatului s-adună.

Pe lângă plopii fără soţ

Pe lângă plopii fără soţ Adesea am trecut; Mă cunoşteau vecinii toţi - Tu nu m-ai cunoscut. La geamul tău ce strălucea Privii atât de des; O lume toată-nţelegea - Tu nu m-ai înţeles

S-a dus amorul

S-a dus amorul, un amic Supus amândurora, Deci cânturilor mele zic Adio tuturora. Uitarea le închide-n scrin Cu mâna ei cea rece, Şi nici pe buze nu-mi mai vin, Şi nici prin gând mi-or trece.

 Te duci

Te duci şi ani de suferinţă N-or să te vază ochi-mi trişti, Înamoraţi de-a ta fiinţă, De cum zâmbeşti, de cum te mişti. Şi nu e blând ca o poveste Amorul meu cel dureros, Un demon sufletul tău este

 

   
Solutia careului: Demonism 

1
T
2
I
3
P
4
A
5
R
6
I
7
T
8
A
9
10
A
11
C
12
T
2
 O
 
R
 
I
 
C
 
E
 
 
 
U
 
N
 
I
 
C
 
E
 
 
3
 P
 
O
 
R
 
U
 
N
 
C
 
A
 
 
 
N
 
E
 
R
 
S
4
  I
 
N
 
 
 
M
 
E
 
U
 
 
 
A
 
T
 
L
 
E
 
T
5
 T
 
I
 
E
 
 
 
G
 
R
 
E
 
T
 
O
 
A
 
S
 
E
6
 
A
 
L
 
B
 
A
 
S
 
T
 
R
 
A
 
 
 
C
 
L
7
 A
 
 
 
I
 
E
 
T
 
 
 
I
 
A
 
R
 
A
 
 
 
E
8
 R
 
A
 
N
 
A
 
 
 
C
 
 
 
S
 
C
 
O
 
P
 
 
9
 T
 
R
 
A
 
 
 
R
 
E
 
A
 
 
 
E
 
R
 
O
 
U
10
  I
 
I
 
 
 
F
 
U
 
L
 
G
 
E
 
R
 
 
 
R
 
L
11
 S
 
P
 
U
 
M
 
E
 
 
 
E
 
T
 
E
 
R
 
N
 
E
12
 T
 
A
 
T
 
I
 
 
 
C
 
R
 
E
 
A
 
T
 
I
 
I