În viaţa lui scurtă a adus arta poeziei la înălţimi neîntrecute până astăzi, îmbogăţind ritmul, rima şi expresia artistică. M.Sadoveanu
ORIZONTAL : 1) Făptura duioasă, nostalgică, precum cea sugerata in poezia din titlu, apărută
în „Convorbiri literare”, la 1 octombrie 1879. 2) Traian Săvulescu
– Cinste – Zeul iubirii la greci.. 3) Marele fluviu amintit în
poezie (neartImaginea iubitei e învăluită într-o aură idealizantă:
Că te-am iubit... pute-vei tu să ierţi?
– Oarecare. 4) Pseudonim al poetesei Maria Cunţan (1862-1935)
– La ce statornicia părerilor de rău,
/ Când... această lume să trecem ne e scris / Ca visul unei umbre şi umbra unui
vis se întreabă poetul, veştejind zbaterea efemeră a patimilor
terestre – Numeral (abr.). 5) Iubire – Tristă, cum e despărţirea celor
doi îndrăgostiţi ai poemei (fig., pl). 6) O altă întrebare, izvorâtă din
aceleaşi sentimente ce au inspirat versurile citate mai sus:
La ce de-acu nainte tu grija mea să porţi? / La
ce să măsuri... ce zboară peste morţi? – Statul Florida
(abr.) – Când voi să uiţi norocul visat de
amândoi, / Trezindu-te, iubito, cu anii înapoi, / Să fie neagră umbra... care-oi
fi pierit. 7) Un splendid aforism:
Tot alte... –i sună aceluiaşi pârâu–
Selecte. 8) Monedă chineză – Duet (muz.) – Poezia debutează cu întrebarea,
reluată, sub diferite forme, de numeroşi epigoni ai lui Mihai Eminescu:
Să… un semn, iubito, spre-a nu te mai uita?9)
Strachină (pop.) – Austria, unde Eminescu îşi face studiile –
Ca şi când niciodată noi nu ne- … fi găsit.
10) Cari! – A diviniza – Vâlcea (reg.). 11)
Despărţire– Te-aş cere… pe tine.12)
În floarea vârstei – O mioritică seninătate în faţa trecerii în
nefiinţă: Totuna-i dacă… sau mâine o să
mor.
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
10
|
11
|
12
|
|
1
|
||||||||||||
2
|
||||||||||||
3
|
||||||||||||
4
|
||||||||||||
5
|
||||||||||||
6
|
||||||||||||
7
|
||||||||||||
8
|
||||||||||||
9
|
||||||||||||
10
|
||||||||||||
11
|
||||||||||||
12
|
VERTICAL: 1) Trăire sufletească – Umbros.
2)Din cât… de copilă să-ntinereşti
mereu, / Să nu mai ştii de mine, că nu m-oi şti nici eu–
Examinare atentă. 3) Când voi să
uiţi norocul visat de… – În fond! 4)
… îmi va fi mai bine ca-n ceasul de acum–
Formă a pronumelui personal – Placă de beton. 5) Aducerea aminte, ca
pivot esenţial: Trezindu-te, iubito, cu
anii… – Dintr-alt vers celebru, care, la fel, i-a inspirat
pe mulţi epigoni: … nu mai eşti a ta.
6) În amor! – Bir!– Eminescu, pentru poezia din titlul
nostru. 7) Cei doi
îndrăgostiţi, figuri centrale ale poemei–
Nu… veştejită din părul tău bălai, / Căci singura mea rugă-i uitării să mă dai.
8) Publicaţie ştiinţifică anuală – Zeitate egipteană. 9) De trei
ori (lat.) –Din Glossă:
Lumea-i veselă şi tristă; / Alte…, aceeaşi piesă (sing.) –
Dumitru Tănase. 10) Sfera de desfăşurare a unei activităţi (fig.)–
Eugen Enăchescu – Epitet ce se dă bătrânilor cu barbă lungă şi albă. 11)
Interogaţie retorică, sugerând necesitatea uitării
stinsului noroc:
ci-n veci să stea pe… ? (pl.)
– Odihnă. 12) La ce
simţirea crudă a stinsului noroc / Să nu se sting- …, ci-n veci să stea pe loc
– Din finalul ce trascende despărţirea
fizică, proiectând-o în vis:
Ci tu rămâi în floare ca luna lui Aprilie, / Cu ochii… şi umezi, cu
zâmbet de copil, / Din cât eşti de copilă să-ntinereşti mereu, / Să nu mai ştii
de mine, că nu m-oi şti nici eu.
Dicţionar: RIM, FLA, MAO, OGA, TER, OOA.
ALTE CAREURI CU EMINESCU
Consultarea textului
|
Sa cer un semn, iubito, spre-a nu te mai uita? Te-as cere doar pe tine, dar nu mai esti a ta; Nu floarea vestejita din parul tau balai, Caci singura mea ruga-i uitarii sa ma dai. La ce simtirea cruda a stinsului noroc Sa nu se sting-asemeni, ci-n veci sa stea pe loc? Tot alte unde-i suna aceluiasi pârau: La ce statornicia parerilor de rau, Când prin aceasta lume sa trecem ne e scris Ca visul unei umbre si umbra unui vis? La ce de-acu-nainte tu grija mea s-o porti? La ce sa masuri anii ce zboara peste morti? Totuna-i daca astazi sau mâine o sa mor, Când voi sa-mi piara urma în mintea tuturor, Când voi sa uiti norocul visat de amândoi. Trezindu-te, iubito, cu anii înapoi, Sa fie neagra umbra în care-oi fi pierit, Ca si când niciodata noi nu ne-am fi gasit, Ca si când anii mândri de dor ar fi deserti - Ca te-am iubit atâta putea-vei tu sa ierti? Cu fata spre perete, ma lasa prin straini, Sa-nghete sub pleoape a ochilor lumini, Si când se va întoarce pamântul în pamânt, Au cine o sa stie de unde-s, cine sunt? |
Cântari tânguitoare prin zidurile reci Cersi-vor pentru mine repaosul de veci; Ci eu as vrea ca unul, venind de mine-aproape, Sa-mi spuie al tau nume pe-nchisele-mi pleoape, Apoi - de vor - m-arunce în margine de drum... Tot îmi va fi mai bine ca-n ceasul de acum. Din zare departata rasar-un stol de corbi, Sa-ntunece tot cerul pe ochii mei cei orbi, Rasar-o vijelie din margini de pamânt, Dând pulberea-mi tarânii si inima-mi la vânt... Ci tu ramâi în floare ca luna lui april, Cu ochii mari si umezi, cu zâmbet de copil, Din cât esti de copila sa-ntineresti mereu, Si nu mai sti de mine, ca nu m-oi sti nici eu. |
Tema
despărţirii în lirica eminesciană. Lista completă a poeziilor scrise de Mihai
Eminescu în care apare tema despărţirii.
Adio
De-acuma
nu te-oi mai vedea, Rămâi, rămâi, cu bine! Mă voi feri în calea mea De tine. De
astăzi dar tu fă ce vrei, De astăzi nu-mi mai pasă Că cea mai dulce-ntre femei
Mă lasă.
Departe
sunt de tine
Departe
sunt de tine şi singur lângă foc, Petrec în minte viaţa-mi lipsită de noroc.
Optzeci de ani îmi pare în lume c-am trăit, Că sunt bătrân ca iarna, că tu vei
fi murit.
Despărţire
Să
cer un semn, iubito, spre-a nu te mai uita? Te-aş cere doar pe tine, dar nu mai
eşti a ta; Nu floarea vestejită din părul tău bălai, Căci singura mea rugă-i
uitării să mă dai.
Din străinătate
Când
tot se-nveseleşte, când toţi aci se-ncântă, Când toţi îşi au plăcerea şi zile
fără nori, Un suflet numai plânge, în doru-i se avântă L-a patriei dulci
plaiuri, la câmpii-i râzători.
Mănuşa
Lâng-a
leilor grădină regele Francisc aşteaptă, Ca să vază cum s-o-ncinge între fiare
lupta dreaptă. Împrejur cei mari ai ţării şi ai sfatului s-adună.
Pe
lângă plopii fără soţ
Pe
lângă plopii fără soţ Adesea am trecut; Mă cunoşteau vecinii toţi - Tu nu m-ai
cunoscut. La geamul tău ce strălucea Privii atât de des; O lume toată-nţelegea
- Tu nu m-ai înţeles
S-a
dus amorul
S-a
dus amorul, un amic Supus amândurora, Deci cânturilor mele zic Adio tuturora.
Uitarea le închide-n scrin Cu mâna ei cea rece, Şi nici pe buze nu-mi mai vin,
Şi nici prin gând mi-or trece.
Te duci
Te
duci şi ani de suferinţă N-or să te vază ochi-mi trişti, Înamoraţi de-a ta
fiinţă, De cum zâmbeşti, de cum te mişti. Şi nu e blând ca o poveste Amorul meu
cel dureros, Un demon sufletul tău este
Solutia careului: Demonism
1
T
|
2
I
|
3
P
|
4
A
|
5
R
|
6
I
|
7
T
|
8
A
|
9
|
10
A
|
11
C
|
12
T
|
2
O
|
R
|
I
|
C
|
E
|
U
|
N
|
I
|
C
|
E
|
||
3
P
|
O
|
R
|
U
|
N
|
C
|
A
|
N
|
E
|
R
|
S
|
|
4
I
|
N
|
M
|
E
|
U
|
A
|
T
|
L
|
E
|
T
|
||
5
T
|
I
|
E
|
G
|
R
|
E
|
T
|
O
|
A
|
S
|
E
|
|
6
|
A
|
L
|
B
|
A
|
S
|
T
|
R
|
A
|
C
|
L
|
|
7
A
|
I
|
E
|
T
|
I
|
A
|
R
|
A
|
E
|
|||
8
R
|
A
|
N
|
A
|
C
|
S
|
C
|
O
|
P
|
|||
9
T
|
R
|
A
|
R
|
E
|
A
|
E
|
R
|
O
|
U
|
||
10
I
|
I
|
F
|
U
|
L
|
G
|
E
|
R
|
R
|
L
|
||
11
S
|
P
|
U
|
M
|
E
|
E
|
T
|
E
|
R
|
N
|
E
|
|
12
T
|
A
|
T
|
I
|
C
|
R
|
E
|
A
|
T
|
I
|
I
|
